morning view

Inca e cald si geamurile nu au avut timp sa isi scurga noaptea de pe chipul lor somnoros, mat si impermeabil. Un soare aproape alb se zgaieste printre storuri, aluneca pe perete, pe langa pat, se agata de marginile cuverturii, soarbe narcotic florile din dreptul usii, scarpina incet, incet si nestiut parchetul, ca pe un motan batran si jigarit. Inca putin si o sa ti se urce pe frunte daca nu duci mana la urechi sa il certi cu aratatorul ridicat scolareste. Pluteste un iz micotic de la tigara pe care am fumat-o hoteste.Vroiam sa iti spun ceva si nu mai stiu. Aveam nevoie de curaj si am lasat-o sa se schimbe in scrum, singura, in borcanul in care ne inchidem amintirile.

M-am asezat de doua ore insirate minut cu minut pe ticaitul ceasului mustacios din perete si m-am uitat la tine. Cu un caiet pe genunchi astept sa te pun intre ghilimele. Vor sti ele ce sa faca din tine.m-am uitat fara zgomot cum dormi. Faceam asta si inainte. Ma uitam si inainte. Dar te vedeam. Ecum esti impenetrabil, esti ca o ceata densa si innecacioasa in mijlocul careia sti ca e drumul spre casa.

Demult mi-ai sarit in ochi. O pata mare de ulei incins pe care nu am presimtit-o si am uitat-o prea curand. De atunci ma ustura fiecare miscare a ta. Fiecare rima,toate ritmurile care iti vibreaza in vene. Vreau sa te trezesc si sa te intreb : « cum eram, iti mai aduci aminte ? » si tu sa imi dai mainile la o parte, sa imi pui semnul de carte peste buze,fara sa spui nimic. Sa imi preschimbi « buna dimineata » in cana verde cu buline, zona dubla al lichidului inchis, caldut si taiat de picuri in vartej de alb. Mi-era teama ca stau in pragul fiintei tale tragand cu ochiul peste margini, inauntru. Mi-era ciuda ca imi furai drumul, si acum e o intamplare cand ne intersectam aceeasi realitate. doi straini pentru care nici linistea nu mai are nimic de spus...

browsing

unde se duc toate gandurile cand pleaca din cap si uita sa ajunga pe buze, si de acolo afara, in lumea larga?
tot acolo unde ajung statusurile ratacite de messenger...proverbiale, caustice, utopice, lungi, chicotite, degeaba?
cred ca se inghesuie toate in baloane rosii si verzi, legate in serie
cateodata legate-n paralel
galben pentru dezamagire: de note, de oameni, de cele rosii;
rosii: pentru emotii si emoticoane rusinoase;
verzi: contin cofeina din miez de noapte, putin rasarit, praf din scortisoara de pe tequila, cantitate dupa ochi de palme umede si papuci desperecheati;
albastre: la astea nu m-am gandit niciodata - poate sunt pline de apa sarata, de pe varful nasului, adunate pe pometi, de noduri in gat si paracetamoale doza soc.
mov: interzisa redeschiderea; inchis pe motiv de neplata; rautati, storuri trase prea devreme, scrabe de prea tarziu;

s-ar putea sa devi independent
sau poate indiferent
sau...

m-am pierdut de tot de tot, printre zgomotele pitigaiate pe care le facea mintea mea inchizandu-se.
m-am lasat de nebuna, in intuneric.
sau in bezna.poate e mai poetic.
dar ce fiinta sunt eu sa scriu in poetic si sa stau lipsita de lumina tot poetic?
cand nu te mai critici din lucurile din jur
cand iti lingi ranile in ograde straine,
cand nu mai cauti nimic si gresesti simplu
cand furi povesti din fiecare sunet pe care strazile il emana
stinge lumina
si asculta-ma!