in fantasy

de ceva timp am incetat sa mai fiu atenta.
nu mai trec strada pe la semne, nu ma uit in ce autobuz urc, nu stiu cine ma suna si nu intorc capul sa vad daca am lasat apa sa curga.
sunt dintr-un manuscris cu greseli de ortografie, pe care s-a asternut un strat subtire de praf in raftul de pe care nu a plecat niciodata. si cineva si-a uitat pe langa el curajul, ca pe o umbrela in taxi intr-o zi cu lumina multa, cand la radio s-au anuntat cu abundenta descarcarile electrice. un curaj iritat ca nu i s-a dat voie sa fie rasfoit. pistruiat, cautand cu pofta zgomote, vaneaza proptit in idei lipicioase gazele timpului.
din el, semnele se dilueaza unul din celelalte.

cand eram mai mica imi era frica de culori. si de zane.si de inghetata de zmeura.
(intotdeauna ti-a stat bine alb-negruc)
cioc-cioc : parca trebuie de fiecare data sa intru intr-o cladire mare de sticla, cu multa tinichea si cu o receptionera cu casca in urechi, din care ies si intra omuleti cu seviete maro. intreb la ce etaj, fac programare, aman, revin, urc la 23 si ies prin urechea celalta la lift. stanjenita.
ce ciudat e cum gandesc in mintea de atunci greselile de azi...sau invers?!
acum vreau liniste. cu ea sa imi hranesc pofta de culori si durerea de stomac....sau nodul in gat?