mine si cu mine de vorba pe o scara de troleu

mi-e frica de oameni necunoscuti din troleu care se ridica prea devreme sa it idea locul, sau care nu se ridica deloc, dar trag cu coada ochiului incercanat si injectat inspre tine. De cei care intra inaintea ta pe aleea intunecata care duce acasa. Mi-e frica de insignifiantii care te buzunaresc ostentativ si vulgar din priviri, de cei care te masoara din cap si pana in talpile roase si decolorate de “intellectual” (ca si asta e o moda, si prinde bine) la intrarea in vreun imputit de subsol, care iti cer buletinul si nu stiu sa calculeze daca ai 18 ani ori peste, unde lipsesc lautarii de prost gust si curvele, dar unde sunt inlocuite cu succes de minore agitate regulamentar de bar, de boxe, de sticle de bere si fum. E si asta un mod de a te scoli, de autoinstruire.

Se poarta domnii fara ocupatie, artistii liberi, nonconformistii, culorile si ticneala auditiva.

Se poarta fetele mai plinutze, pt k, nu-i asa, nici una nu mai avem 16 ani.

Se poarta fularele in toiul caniculei si al prafului si conversii in zloata troienelor. Se poarta che…exact…ce?

Palariile de che, tricolurile cu che, buclele si havanele. Pana si mirosul trebuie sa fie compatibil cu che. Dar cel mai important : se poarta punkul! Peste tot, fara varsta, fara obligatii. !

Se poarta ramele groase private de placerea dioptriilor, cartile ravasite de atata plimbat dintr-un loc in altul si de la geanta la ruxac. Se poarta accentual pe nas si raraiala, licorile nuantate, buzele arse de soare, naturaletea comerciala, si nepasarea mercantila.

Se poarta multi cercei, multe gat-legauri, masina de la firma, impresiile de salariu nemaivazut si nemaipomenit, stou-rile inteligente, fine si ironiile subtile, crestele, movurile si moravurile, fumatul, idiotii, mersul cu metroul, gratarul la sfarsit de saptamana, plimbarile prin europa, mamele tinere, ursul la mure, chelnaralaia, tugi-tugi, personalitatile multiple, depresiile, nevrozele, griul existential, cinefilii, expertii in vinuri, in fineturi si in mancare exotica, firile revoltate, neplacute, se poarta artistii lipiti, muzicienii tzipatori, diferentele ireconciliabile, formulele, pildele, plictisul, turmele, me and the boyzzz….replicile tampite….caci deh, atata timp cat vor exista femei, vor exista si barbati tampiti facand lucruri idioate anti-gravitationale ca sa le impresioneze.

se poarta impresiile, merg scuzele, opacitatile, potriveala de nume, de date si de zodii, datul in stele si in bobi de cafea, datul de-a joaca si pozatul, se poarta incertitudinea, complexul, oboseala, se poarta destinul.

Si nu sta bine intotdeauna.

Se poarta vara la munte si iarna la mare, sau pe tren, sau…

Altadata se purtau bocancii, pletele, cortul, schitzele de mana, si sunetele direct din corzile instrumentelor, visele…

O sa imbatranim frumos…stiu!